Sari la conținut
  • Acasă
  • Despre
  • Blog
  • Resurse gratuite
  • Contact

lorenamaria.eu

  • Acasă
  • Despre
  • Blog
  • Resurse gratuite
  • Contact
Educație

Cum cred că ar putea să fie online-ul și social media mai sănătoase

Povești Personale

Oameni pe care nu-i înțeleg (și cred că nici nu vreau)

Povești Personale

Nu trebuie ca „de mâine să…”, dar cum ar fi totuși?

Povești Personale

10 ani de colaborări și o concluzie: succesul începe din interior. Tu cât de bine ești cu tine?

Povești Personale

Între „oare cum ar fi fost” și „niciodată nu e prea târziu”. Unde te regăsești mai des?

lorenamaria.eu

📚books | humans | ideas
✍🏻writing & creating stories
📲content & community person
@readingiscool.ro × @nod_festival
📧 hello.lorenamaria@gmail.com
📍Iași
În ultima vreme am trecut prin schimbări multe. Vo În ultima vreme am trecut prin schimbări multe. Voite sau nu, cert e că îmi erau potrivite mie. Odată cu ele, felul de a posta a urmat îndeaproape procesul ăsta de schimbare. Astfel că las acest pinned post atât pentru cei care au ales să mă urmărească deja, cât și pentru cei care ar avea nevoie să știe ce găsesc pe acest cont. Și să fie mai simplă decizia de a mă urmări. Sau nu.😉
Printre textele și materialele pentru proiectele p Printre textele și materialele pentru proiectele pe care le am, ocolind un decluttering de toamnă pe care-l tot amân de câteva zile că mi se înghesuie altele în program, azi am fost într-un spațiu facilitat de @cristina.otel cu care am lucrat anul trecut, într-un program împreună. Au rămas câteva întrebări pe agendă, la fiecare dintre participante cu siguranță altele, cu care să stăm în tihnă pentru ca ceea ce vine să fie un răspuns al nostru, din inimă și nu un automatism sau vreo alegere de moment sau de perioadă. Înainte de zoom-ul cu ea, pregătisem textul pentru un carousel frumos legat de cine sunt și ce pot găsi oamenii la mine pe cont. Știți, din ăla pe care oamenii de comunicare îl recomandă și îl lucrează de obicei cu clienții lor, dar pe care ei nu apucă să și-l facă🤣. După zoom-ul cu Cristina… mi-am dat seama că unele dintre slide-uri necesită o nuanțare nu pentru că s-ar fi schimbat după o întâlnire de o oră și jumătate ceea ce ofer eu monetizabil, dar că forma în care o fac e diferită. Ce vreau să spun cu asta e că de multe ori suntem percepuți într-un fel pentru că nu ne-am pus întrebările potrivite. Pentru că n-am stat destul cu noi. Ori dacă ai pe cineva sau un spațiu safe, un grup cu care să scotocești puțin prin cotloanele emoțiilor și să reașezi cine ești astăzi peste ce faci, ai încredere și caută acolo în profunzime. Iar dacă nu ai, solicită-l într-un fel sau altul. Unele întrebări au darul de a scoate la suprafață lucruri care de fapt ne aduc mai aproape de noi. Mulțumesc, Cristina, pentru azi!🤗💝
Nu ne întâlnim prea des, dar și când ne vedem, fac Nu ne întâlnim prea des, dar și când ne vedem, facem treabă faină împreună. 🥰🤗💝 Mulțumesc, Anastasia! 📍@kuppacoffeehouse
O cafea bună, băută în tihnă, poate fi acea bucuri O cafea bună, băută în tihnă, poate fi acea bucurie care ne reconectează cu noi și cu ce ne dorim, ne propunem. Gândurile puse de noi în ordine într-un weekend oarecare pot să fie o obișnuință, o banalitate. Pentru alții însă, pot fi momente după care tânjesc. Prin urmare, să ne bucurăm mai mult de momentele simple, dar prezente în viața noastră.
Teoretic avea să fie o lună august chill. Practic… Teoretic avea să fie o lună august chill. Practic… parcă am respirat de două ori și s-a dus efectiv. Au fost și lucruri frumoase însă, chiar dacă bine puse pe agendă ca nu cumva să vină altele peste ele.🙈 Să fim bine!
Între cărți, oameni, idei și viața de zi cu zi. Su Între cărți, oameni, idei și viața de zi cu zi. Sub umbrela asta aș restrânge tot ce scriu pe conturile mele de social media. Un spațiu de conversație, un loc în care adun ce citesc și cred că merită împărtășit, ce văd, ce trăiesc și ce mă pune pe gânduri. Uneori cu entuziasm, alteori cu îndoială, dar mereu cu dorința de a mă uita ceva mai atent la tot și la toate. Dacă și tu te oprești, din când în când, pentru o carte, o conversație bună sau o idee care merită desfăcută pe îndelete, te invit ca atunci când simți, când subiectul e de interes pentru tine, să spui ce consideri fără nicio constrângere, fie în mesaj, fie în comentarii. Îți mulțumesc că ești aici!🙏🏻
„Mai departe, într-un alt ritm” – așa e intitulat „Mai departe, într-un alt ritm” – așa e intitulat ultimul newsletter dintr-o serie de 12 pe care le-am trimis de-a lungul unui an. Anul trecut, pe vremea asta, îl trimiteam pe primul. Și, deși după primele trei mi-am intrat oarecum într-un ritm, tot m-a încercat sindromul impostorului, chiar dacă nu vindeam ceva anume prin e-mail și nici nu m-am poziționat ca expertă în ceva anume. Am vrut doar să trimit niște scrisori virtuale cu gânduri, întâmplări, insight-uri, păreri despre filmele văzute sau recomandări de cărți. N-am vrut o tematică anume. Am vrut să văd cum se simte exercițiul ăsta intim, prin care ajung în inboxul cuiva care își ia apoi din timp să-mi și răspundă. Și n-a fost cel mai simplu exercițiu. Pentru că, uneori, în ziua de 3, lucrurile și agenda erau într-un haos complet și, chiar dacă aveam textul pregătit cu câteva zile înainte, starea mea sau contextul favorizau mai degrabă amânarea newsletterului. Și chiar așa am făcut. N-a ajuns pe 3 în fiecare lună, dar m-am ținut de plan și am adunat 12 teme într-un an. Unele au fost mai intime, altele mai generale, iar altele raportate strict la un context anume. Mai departe, într-un alt ritm. Chiar așa vreau să fie contextul în care trimit noutăți și tot ce voi mai trimite pe e-mail. Pregătesc și niște materiale pe care mi-am propus să le distribui gratuit, dar vreau să fac ce mi-am propus în ritmul meu. Sigur că am o agendă, sigur că am anumite intenții pe care îmi doresc să le ating, dar voi face toate astea fără presiune. Cu blândețe, cu îngăduință, cu permisiunea de a ajusta lucrurile în funcție de ce mi se potrivește. Altfel spus, da, un exercițiu de constanță, oricât de bine ar fi organizat și oricât de sclipitor ar putea părea pe hârtie, suferă modificări pe tot parcursul lui. Adevărata mulțumire este ca, chiar și cu ajustările din mers, el să fie reluat. Mulțumire pe care o putem simți și atunci când rămânem constanți în orice alte acțiuni pe care ni le propunem. Mulțumirea asta mi-a arătat că de multe ori constanța nu înseamnă să facem totul perfect și la termen, ci mai curând înseamnă doar să ne întoarcem la lucrurile care contează pentru noi, de fiecare dată când putem. Să fim bine!
🍁Septembrie. Marți. Un bun început de toamnă, cu o 🍁Septembrie. Marți. Un bun început de toamnă, cu oameni frumoși tare alături. Recunoștință pentru tot și toate. Să ne fie toate după cum ne este mai potrivit!🙏🏻
#enjoythelittlethingsinlife #enjoywhatyouhave #gra #enjoythelittlethingsinlife #enjoywhatyouhave #gratitude
Las și eu astea aici. Că tot i-o fi cuiva de folos Las și eu astea aici. Că tot i-o fi cuiva de folos mesajul.😉 Ador tricoul ăsta de la @facesimti.ro PS: Știu, știu, fotografele mele preferate o să zică de mâna din prima poză. N-am primit indicații, doamnelor, și… mai și chinuiam nepotul care nu face și nu stă la poze de obicei.🤣 Setul ăla a fost o mare realizare.🥳
Zi din aia în care am revăzut o parte din oamenii Zi din aia în care am revăzut o parte din oamenii dragi pe care nu-i văzusem de un an, de la alte două petreceri. Și realizam toți cât este de complicat să ne adunăm. E nevoie de un eveniment, și Doamne ajută! să fie plăcut, ca să ne mai uităm unul la altul, să ne vedem la ochi, să ne simțim bucuriile și să ne încurajăm că vom trece și peste ce greutăți are fiecare. Mulțumirea cea mai mare e că suntem sănătoși și fiecare pe o direcție mai mult sau mai puțin sinuoasă, cu mai mult sau mai puțin curaj în a face schimbări după o anumită vârstă. De la niște ani încolo, întâlnirile cred că nu mai sunt doar despre a ne aduna într-un loc. Sunt mai curând despre a ne simți unii pe alții: dacă suntem bine, dacă ne mai ținem aproape și dacă mai avem curaj să ne spunem adevărul.
Dacă anul trecut, de pe vremea asta, ne bucuram îm Dacă anul trecut, de pe vremea asta, ne bucuram împreună de momentul lor frumos în urma cununiei civile, mâine, nici mai devreme, nici mai târziu, ne vedem iarăși pentru nunta mare. Nu vreau să mă gândesc la ziua de azi pentru ei, plină de acele ultime treburi și detalii de pus la punct, mă gândesc însă că mâine toate vor fi așa cum și-au dorit. 🥰❤️🤗
Ziua fotografiei azi. De când mă știu m-a fascinat Ziua fotografiei azi. De când mă știu m-a fascinat aparatul foto. Prima dată am descoperit unul vechi prin casă pe lângă un plic cu fotografii vechi alb-negru. Mă uitam des la ele, săptămânal, poate zilnic. Abia prin facultate am reușit să-mi cumpăr un aparat compact digital pe care l-am înlocuit ulterior întrucât suferise în urma unei petreceri studențești.🤪 Mai târziu, când începuseră telefoanele să facă timid fotografii, dar când nimeni nu s-ar fi gândit că vom ajunge la performanțele de azi, mi-am luat un DSLR. Eram convinsă că mă apuc de fotografie. N-a durat prea mult asta.🤣DSLR-ul a stat neocupat pentru că efortul de a-l lua într-un rucsac de fiecare data cand apreciam că aș putea face fotografii frumoase cu el mi se părea prea mare. Moment în care mi-am dat seama că mai bine las îndeletnicirea asta la nivel de pasiune. Decizie pe care o consider potrivită pentru mine. Însă când Galia s-a apucat să țină cursuri de fotografie cu telefonul, am știut că e fix ce mi se potrivește ca să “îngrijesc” pasiunea asta atât cât să mă bucure când o exersez și îi pun regulile în aplicare. Încă nu reușesc să iau cadre cum mi-ar plăcea. Încă simt că sunt multe finețuri pe care e nevoie să le practic ca să-mi intre în reflex. Dar știu că fascinația asta a mea care s-a manifestat de când eram mică și-a găsit forma potrivită pentru mine încât să mă bucur de ea. Deci, cine mai face 200 de cadre ca să aleagă unul singur din “acel unghi” ideal?
Una dintre replicile care mi-au plăcut mult și mi- Una dintre replicile care mi-au plăcut mult și mi-au dat de gândit din cartea “Circe” este “Cum îți simți propria zeitate?” Am stat mult pe ea și mă gândeam cum fiecare dintre noi avem propria noastră zeitate. Care, în traducere pentru noi, pământenii muritori, ar fi unicitatea, acele elemente care ne fac pe noi să fim “noi” și nu altcineva. Și care s-ar numi într-un fel zeitate pentru că prin combinația asta care suntem reușim să facem lucruri extraordinare. Mai ales, aș spune eu, când facem lucrurile care ne și plac și în care ne pierdem pur și simplu, alea de nu mai știm noțiunea timpului când ne apucăm de ele. Și m-am mai gândit și la zeitatea pe care unii și-o ascund, și-o micșorează, și-o ignoră din diverse motive, în felul ăsta, de fapt, nepurtându-și-o și nefăcând magie cu ea, ci alegând să-i risipească resursele în alte direcții, de multe ori nepotrivite. M-am gândit și la cei conștienți de ea, care și-o asumă, o poartă ca pe-o haină despre care știu că nimănui altcuiva nu i-ar veni bine. Și atât de frumos și de inspirațional își poartă ei zeitatea! Eu încă îmi răspund la întrebarea “Cum îți simți propria zeitate?”. Cum ar fi să-ți conturezi și tu un răspuns onest la întrebarea asta? Și cum ar fi ca dacă ai ascuns-o până acum, s-o lași de acum să se dezvăluie?
Claritate. Liniște. Spațiu ca să se așeze. Tot ce Claritate. Liniște. Spațiu ca să se așeze. Tot ce nu s-a spus, dar s-a simțit. Tot ce-a fost intuit, dar a avut nevoie de timp să se dezvăluie. Foto credit: @galia.ro
🎀Gânduri așezate în iulie. Și multe daruri suflete 🎀Gânduri așezate în iulie. Și multe daruri sufletești adunate în sertarele potrivite.🎀
O zi din care am surprins mult prea puțin raportat O zi din care am surprins mult prea puțin raportat la câte momente frumoase au fost. Pisici, câini, prăjituri de la sury, condus până la ai mei și înapoi și o binemeritată lectură tihnită în compania lui Pinko. Să fim bine. Bucurie e în tot ce vedem.🌞🎀💕 #enjoythelittlethingsinlife #enjoyeverymoment #enjoytheride #gratitude
#throwback #CascadaToplița #slowtravel #enjoytheli #throwback #CascadaToplița #slowtravel #enjoythelittlethingsinlife #enjoywhatyouhave
Zilele trecute îmi spunea cineva că la un curs de Zilele trecute îmi spunea cineva că la un curs de Social Media trainerul a recomandat postările cu potențial de conflict pentru că ele generează engagement si vizibilitate. Eu însămi, când am parcurs ultimele două formări pe diverse aspecte din marketingul online, am primit același sfat. Platformele, de altfel, sunt invadate de așa ceva. Iar comentariile la postări de acest fel sunt ceva de nedigerat pur și simplu. Pe de o parte stau și mă gândesc la responsabilitatea pe care o poartă astfel de persoane contribuind la un mediu toxic care, în timp, își va arăta „nota de plată”. Pe de altă parte mă întreb până când. Până când acest tip de marketing pe repede înainte și profund marcat de conflict va avea spațiu și „succes”? Pentru că într-o lume normală și așezată cât de cât instrumente de felul ăsta s-ar epuiza cât se poate de rapid. Până când însă vom ajunge în momentul ăla, în care filtrul gândirii critice să ia locul isteriei imediate, putem să alegem pe de o parte să consumăm altceva, conținut asumat de specialiști, conținut credibil, cu argumente, spus într-o manieră așezată, iar pe de altă parte să creăm un astfel de conținut, să contribuim la un mediu online măcar cu puțin mai prietenos.
Și a fost bookclub de august. La care ne-am conect Și a fost bookclub de august. La care ne-am conectat, ne-am spus experiențe într-un spațiu sigur și de încredere și la care am întors pe toate fețele, altele decât până acum, sau pe cele de până acum din alte unghiuri, nevoia și importanța feminismului, surorității, echității și a felului în care ne impactează în viața de zi cu zi.
Follow on Instagram
2026 lorenamaria.eu. Blossom Feminine | Dezvoltată deBlossom Themes.Propulsată de WordPress.